Incotro Delta Dunarii?

Oameni de ştiinţă renumiţi şi re­prezentanţi ai mai multor in­stitute de cercetare sau profesori au fost prezenţi ierila Tulcea, în cadrul unei reuniuni organizate de Admi­nis­traţia Rezervaţiei Bio­sfe­rei Delta Dunării. Aceştia au în­cer­cat să răspundă la mai multe întrebări extrem de delicate, cum ar fi cât de permisive trebuie să fie instituţiile de mediu cu anu­mite investiţii din Delta Dunării, ce şanse au locuitorii deltei în con­diţiile unor politici restrictive sau cât de dure ar trebui să fie mă­surile în cazul celor care arun­că deşeuri în Deltă. Răspun­surile au fost variate, unii considerând că sancţiunile pentru cei care dever­sează sau aruncă deşeuri în deltă trebuie să fie extrem de dure, aşa cum se întâmplă în cazul unor arii protejate din Statele Unite ale Americii sau în Europa de Vest, iar alţii consideră că una dintre ce­le mai mari probleme în deltă o con­stituie clădirile construite anar­hic, chiar şi în zone foarte va­lo­roase din punct de vedere ştiinţific.

„Pentru conservarea speciilor trebuie conservat în special habitatul, iar cel mai mare impact îl constituie construcţiile şi polu­area. Deşeurile mai pot fi adunate după ce le aruncă turiştii, dar construcţiile care se execută în habitate naturale nu le mai putem demola, deloc sau foarte greu. Una dintre măsurile pe care eu le recomand este ca toate aceste construcţii, fie că este vorba de clădiri sau de orice alt fel de construcţii, să se realizeze în intravilanul localităţilor şi nu în afara lui, şi astfel măcar să se respecte legislaţia care există”, a spus Mihai Petrescu, cercetător în cadrul Institutului de Cercetări Eco – Muzeale Tulcea.

„Trebuie ca oamenii să înveţe să iubească natura şi apoi o vor respecta!”

Un alt specialist, de data aceas­ta reprezentant al Institutului Naţional de Cercetare Dezvoltare Delta Dunării, Marian Tudor, spune că înainte de a proteja ha­bitatele trebuie să existe o inven­tariere foarte clară a speciilor şi a tuturor zonelor din Delta Dunării şi o monitorizare a acestora. „În ultimii 10 ani, au circulat diverse cifre atunci când s-a discutat despre biodiversitate, unii vor­bind despre câteva sute, iar alţii despre 8 mii de specii şi chiar mai mult şi este nevoie ca noi să ştim exact care mai este situaţia. Este nevoie ca cercetarea să fie încurajată”, a declarat acesta.

În ceea ce priveşte turismul în Delta Dunării, în timp ce unii specialişti cred că acesta trebuie încurajat, având în vedere că este o modalitate de câştig sigură pentru locuitorii din zonă, alţii consideră că turismul trebuie restricţionat prin aplicarea unor taxe de acces foarte mari, banii urmând să fie investiţi în această zonă. În acelaşi timp, reprezentantul Societăţii Ornito­lo­gice Române, Dan Hulea, a ce­rut reprezentanţilor ARBDD să ado­pte cât mai repede un plan de manage­ment al Deltei, aceasta fiind singura modalitate de re­glare a activităţilor economice în perime­trul Rezerva­ţiei Biosfe­rei: „Ştiu că Planul de management al deltei va fi regândit, deşi cel vechi nu a putut fi folosit. Cred că cea mai mare problemă aici o constituie politiza­rea acestei zone iar noi trebuie să avem o viziune asupra a ceea ce putem face aici”, a spus Dan Hulea.

Unul dintre cei mai importanţi cercetători ai României, Traian Gomoiu, care de altfel a fost şi primul guvernator al Deltei Dunării, crede că oamenii trebuie să fie încurajaţi să iubească natura pentru că de aici pleacă şi buna purtare: „Facem parte din biodi­versitate, facem parte din natură şi de aceea nu trebuie să uităm de sistemul socio-economic. Dar aş vrea să transformăm biodiver­sitatea în stare de spirit şi să ne apropiem cu mintea şi cu sufletul de vieţuitoarele văzute şi de cele nevăzute şi să le ocrotim”, a spus cercetătorul Traian Gomoiu.

Masa rotundă de ieri a avut ca temă „Susţine biodiversitatea şi câştigă un prieten!”, eveniment la care au participat şi membrii Consiliului Ştiinţific al Adminis­traţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării şi reprezentanţi ai insti­tu­telor de cercetare şi ai institu­ţiilor de mediu locale.

Acţiunea a oferit oportunitatea participanţilor de a purta discuţii libere pe motto-ul propus şi pe te­mele promovate anul acesta pen­tru Ziua Internaţională a Bio­di­ver­sităţii – „Biodiversitatea Mari­nă” şi Ziua Europeană a Parcu­ri­lor – „Priveşte cerul. Atinge un co­pac. Simte aerul. Regăseşte-te.”