Pitulice de munte - Phylloscopus bonelli

 

Prima observatie pentru Romania este datata din 31 august 2021, inelatorii taberei ornitho de pe grindul Chituc, capturand primul exemplar din aceasta specie.

Cuibărește în păduri, în nordul arealului la altitudini mai mici și în păduri mai rare cu tufărișuri, în sudul arealului pe pantele montane, în păduri de pin sau de stejar. Este o pasăre de talie mică, are o lungime de 11,5 cm și o greutate de 5,5-10,5 g. Sexele sunt asemănătoare și nu se pot diferenția după culoarea penajului. Coloritul feței este destul de simplu, cu o sprânceană albicioasă sau alb-gălbuie deasupra ochiului, destul de vag conturată înaintea ochilor. Lorul (lorum) este întunecat, brun-măsliniu, și se întinde peste ochi formând o dungă oculară brunie slab conturată. Obrazul și regiunea auriculară de culoare brună mai deschisă. Creștetul și ceafa de culoare cenușie. Părțile superioare sunt cenușii sau brun-cenușii, cu aproape nici o nuanță brună pe creștet sau pe manta, și cu târtița și tectricele supracaudale de culoare verde-gălbuie sau galben-măslinie. Aripile sunt destul de lungi și ascuțite. Remigele aripilor brun-închise cu marginile laterale galben-verzui strălucitoare, care formează o oglindă alară verde distinctivă pe aripa nedesfăcută, contrastând cu remigele terțiare situate deasupra care au marginile laterale albicioase și centrul întunecat. Tectricele supraalare brun-închise; marginile laterale ale supraalarelor mari și ale tectricelor primare galben-verzui.

Coada destul de lungă, cu vârful pătrat sau ușor bifurcat, are o culoare brun-închisă, rectricele cozii au marginile laterale galben-verzui strălucitoare. Părțile inferioare alb-mătăsoase, cu nuanțe vagi cenușii sau brun-gălbui deschise pe laturile pieptului și flancuri. Tectricele subcodale alb-cenușii. Tectricele subalare și axilare galben-deschise sau albicioase. Irisul brun-închis. Ciocul scurt și gros de culoare galben-închisă. Picioarele lungi, în general brun-cenușii sau brun-negricioase. Se hrănește cu nevertebrate, mai ales cu insecte, pe care le caută în coronamentul arborilor și în subarboret, pe ramurile periferice.

Toamna consumă și fructe. Este o specia monogamă, teritorială. Cuibul și-l face de cele mai multe ori pe pământ, sub un tufiș, el are formă de dom, cu o intrare laterală, și este construit din iarbă și uneori frunze și rădăcinuțe. Femela depune la sfârșitul lui mai și începutul lui iunie 4-7 ouă albe, stropite cu puncte purpurii, pe care le incubează 12-13 zile, în timp ce masculul veghează de pe o ramură mai înaltă din coroana copacului. Puii sunt hrăniți de ambii părinți și părăsesc cuibul după 12-13 zile. Depune o singură pontă pe an.

foto:Mihai Baciu