Pescarus argintiu (Larus argentatus)

Pescarusul argintiu (Larus argentatus) este o pasare de coasta pe care o remarca oricine ajunge la tarmul marii, datorita sunetelor sale caracteristice ,,kiau-kiau-kiau” ce completeaza zgomotele din porturi. Populeaza tinuturile din jurul Marii Mediterane, Marii Caspice, Marii Negre, coastele Africii, ajunge pana in Oceanul Indian, Marea Rosie si Golful Persic. In ultimul timp numarul de exemplare a crescut foarte mult in emisfera nordica.

Este o pasare partial migratoare, care traieste mereu in perechi, cloceste in colonii mari si isi petrece iarna in carduri numeroase. Pescarusii argintii au un comportament perfect pentru viata in comun, ei zboara impreuna si deseori ratacesc in stol schimbandu-si locul fiind mereu in cautarea hranei. Cand se hranesc la sol si apare vreun pericol, de obicei una din pasari observa imediat, se opreste din mancat fapt ce determina si pe celelalte sa fie atente si la un tipat emis de una dintre ele – la un ,,ga-ga-ga” puternic si prelung de avertizare – toate se ridica deodata in zbor.

Se adapteaza foarte usor, mananca aproape orice, scormonind pana si in locurile de depozitare a gunoaielor sau in gurile de canal. Are obiceiul sa fure ouale din cuibul altor specii de pasari, mai ales de la acelea care isi fac cuibul in locuri deschise. Fata de alte pasari pescarusul argintiu este un inotator slab, de regula pluteste la suprafata apei sau inoata si se scufunda foarte putin pentru a prinde prada aflata la adancime mica. Mananca peste, moluste, echinoderme, crustacee, insecte, rame, mici mamifere, chiar si fructe, plante, seminte si tuberculi de padure. Aripile sale puternice insa ii ofera posibilitatea sa realizeze un zbor puternic, ajungand la viteaza de aproximativ 40 km/ h. Adora sa bea apa proaspata ori cate ori are ocazia, in rest bea si apa de mare avand capacitatea de a elimina excesul de sare sub forma unor picaturi, prin glandele ce se afla in nari si in zona ochilor.

foto:Mihai Baciu